Atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, descoperit în Cetatea din Târgu Mureș

Un atelier de prelucrare a bronzului care funcționa în secolul al XV-lea a fost descoperit în Cetatea din Târgu Mureș, lângă mănăstirea franciscană, a anunțat, miercuri, directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, a declarat, miercuri, presei, că au existat numeroase indicii că în zona Cetății din Târgu Mureș se prelucra bronzul, iar săpăturile arheologice începute în urmă cu câteva luni, în cadrul lucrărilor de reabilitare și modernizare a acesteia, au relevat că, într-adevăr, acolo a funcționat un atelier de prelucrare a bronzului, datând din secolul al XV-lea.

„În toată zona mănăstirii am descoperit, în ultimii opt – zece ani, foarte multe fragmente din piese de bronz, din care multe rebuturi, inclusiv turtă de bronz sau rezultatul din topirea bronzului, care erau aruncate. Toate acestea indicau că în zona Cetății se prelucra bronzul. Nu știam exact epoca sau legătura cu mănăstirea, însă piesele descoperite în context mănăstiresc ne indicau că deja în cadrul mănăstirii putea să fie un atelier. Am avut șansa să descoperim acest atelier. Era o clădire cu fundație din piatră, din secolul al XV-lea, iar cuptorul de topit bronz este chiar în spatele clădirii”, a afirmat el.

Soos a arătat că lângă fosta mănăstire franciscană s-a descoperit anul trecut fundația unei case, iar ulterior s-a stabilit că era vorba despre un imobil construit în două etape, începând din secolul al XV-lea, care adăpostea atelierul.

Potrivit directorului Muzeului Județean Mureș, aceasta este prima structură din perioada medievală unde s-au găsit atât construcția în sine, cât și cuptoarele, tiparele în care era turnat bronzul și deșeuri de bronz.

„Avem din epoca romană mai multe (descoperiri – n.r.), dar din perioada medievală este prima structură unde am găsit atât construcția în sine, cât și cuptoarele care se leagă, tipare în care era turnat bronzul și deșeurile care indică faptul că era un atelier în zonă. Din acest punct de vedere este, deocamdată, o descoperire unicat pe secolul al XV-lea. Având în vedere că este o industrie specială a prelucrării bronzului, nu era în multe orașe, ci doar în cele mari. (…) Aici trebuiau să cunoască compoziția bronzului – cât cositor, cât zinc, deci trebuiau să aibă cunoștințe tehnologice mai dezvoltate”, a explicat Soos.

Potrivit sursei citate, în perioada medievală, în Transilvania existau ateliere mari de prelucrare a bronzului la Brașov și Sibiu, unde se făceau clopote sau cristelnițe, iar faptul că și la Târgu Mureș funcționa un astfel de atelier indică importanța orașului.

El a menționat că atelierul a funcționat și după reforma religioasă.

„Este o transmitere a tehnologiei, efectiv mănăstirea aduce tehnologia aici prin invitarea unor călugări care se pricep și contribuie la veniturile mănăstirii în mod foarte serios. Când orașul devine protestant, tehnologia rămâne, chiar și imobilul, dar importul de tehnologie în Evul Mediu s-a făcut prin centre mănăstirești. Și aici era legătorie de carte, atelier de copiat carte – Scriptorium și toate astea aveau nevoie de elemente de bronz. Cele mai sofisticate sunt din import, dar piesele simple sunt confecționate local”, a spus Soos.

Săpăturile arheologice din Cetatea din Târgu Mureș au scos la iveală, anul trecut, o fabrică de cărămidă din secolul al XVII-lea, în care erau arse lunar mii de cărămizi și care a furnizat materia primă pentru castelul din Iernut, în perioada principelui Gheorghe Rakoczi I, în România nefiind identificate până în prezent alte monumente industriale din acea perioadă.